Poveste de ziua mamei

În România, ziua femeii coincide cu ziua mamei, prin urmare o să public în cele ce urmează o povestire despre momentul în care Dumnezeu a trebuit să creeze mama, pe care am găsit-o pe siteul e-scoala.

Când Dumnezeu crea mamele era în a şasea zi, când un înger i-a apărut şi i-a spus: “O să cam ai de lucru la această creaţie…” Şi Dumnezeu i-a răspuns: “Ai citit punctele acestei cereri?”
· Trebuie să se poată spăla, dar să nu fie din plastic;
· Să aibă 180 de părţi mobile… toate să poată fi înlocuite;
· Să alerge după cafea neagră;
· Să aibă poale care să dispară atunci când stă în picioare;
· Un sărut care să poată vindeca orice, de la un picior rupt şi până la o legătură de dragoste terminată prost;
· Să aibă şase perechi de mâini;

Îngerul şi-a scuturat capul încet şi a răspuns: “Şase perechi de mâini… în nici un caz.” “Dar nu mâinile sunt cele care îmi fac mie probleme” a spus Dumnezeu, “Ci cele trei perechi de ochi pe care mamele trebuie să le aibă.” “Aşa este modelul standard?” a întrebat îngerul.

Dumnezeu a dezaprobat. “O pereche ca să vadă prin uşa închisă, atunci când întreabă: copii, ce faceţi acolo? O altă pereche în spatele capului, pentru a vedea ceea ce nu ar trebui şi bineînţeles, ultima în frunte pentru a se putea uita la copil când acesta greşeşte şi trebuie să-i spună: te înţeleg şi te iubesc. Doamne, spuse îngerul, mai bine lasă pe mâine…

“Nu pot”, i-a răspuns Dumnezeu. “Sunt aşa de aproape de a crea ceva atât de apropiat mie. Deja am creat mama care se face singură bine atunci când este bolnavă… care poate hrăni o familie de şase persoane cu un singur hamburger…”
Îngerul a verificat modelul şi a spus: “Este prea firavă”.Dar este rezistentă!” a răspuns Dumnezeu. “Nu poţi să-ţi imaginezi câte poate îndura mama asta!” “Poate să gândească?” “Nu numai că poate să gândească, dar poate raţiona şi face compromisuri.” a spus Creatorul.

În final, îngerul s-a aplecat şi şi-a trecut degetele pe obrajii mamei. “Există o crăpătură”, s-a pronunţat el. “Ţi-am spus că te străduieşti prea mult cu acest model.” “Nu este o crăpătură”, a răspuns Domnul. “Este o lacrimă”. “La ce foloseşte?” a întrebat îngerul. “Este pentru fericire, pentru tristeţe, pentru dezamăgiri, pentru durere, pentru singurătate şi pentru mândrie.” “Eşti un geniu!” a exclamat îngerul. Domnul s-a uitat trist şi a spus: “Dar nu am pus-o eu acolo!”

Poate sunt o copilă, dar mie mi-a plăcut povestea… pentru că exprimă frumos capacităţile mamei: iubeşte necondiţionat, susţine familia şi nu plânge decât cu un ochi, pentru că nu vrea să îi întristeze pe ceilalţi. La Mulţi Ani, mamă!

Comentarii Facebook

comments

3 Comments on Poveste de ziua mamei

  1. Florin
    March 8, 2009 at 10:28 pm (9 years ago)

    frumos:)….
    la multi ani tie si mamei tale:)

    Reply
  2. marcewww
    March 8, 2009 at 11:01 pm (9 years ago)

    Frumoasă poveste :)!

    Reply
  3. Ultimul Cavaler
    March 9, 2009 at 11:36 pm (9 years ago)

    mama ..8 martie ..sau de ce 8 ?? de ce nu in fiecare zi …de ce sa fie decato zi dedicata ei …?? de ce sa nu ii facem din fiecare zi o zi specaiala ?? de ce sa nu ii spunem ca o iubim si ca ne este cea mai apropiata fiinta ?? …si totusi cateodata reusim sa o ranim ..fara sa vrem :(…Oricum LA MULTI ANI MAMA !!!

    Reply

Leave a Reply