Run, baby, run!

Uffff… respir adânc. Sunt acasă şi proaspăt ieşită de la duş, puţin cam ruptă. Ok, puţin mai mult. What happened?

La iniţiativa unei scumpe colege şi la insistenţele altor 2 persoane, am acceptat să îmi mişc şi eu fundul de acasă, să îl plimb prin aerul de primăvară până la stadion şi acolo să îl scutur bine la câteva ture de alergat. Am început greu eu, cea care tocmai am făcut cunoştinţă cu pista de la stadion (tribunele le cunosc de când cu meciul Unirea-Steaua de acum câţiva ani), dar continuarea a fost ceva mai bună. Tura a doua parcă a mers mai uşor, la a treia dădeam semne de oboseală, iar când am început a patra îmi era rău şi nu am putut să o duc la capăt. Ce să-i faci, dacă m-a ispitit atât de tare îngheţata aia bună la cornet şi am mâncat una înainte…plus că am mai băut şi apă după fiecare tură, să aibă de unde se evapora 🙂

Oricum, a fost mai bine decât mă aşteptam, că eu una nu speram să pot face mai mult de o tură, având în vedere viaţa sedentară pe care o duc. Noroc cu ora de sport de la şcoală, pe care încerc să nu o ratez, că totuşi dau bacul din sport şi nici nu vreau să mă atrofiez toată de la lipsa de mişcare. În plus, sportul este sănătate şi eu am încercat lately să fac chestii mai sănătoase, gen să aplic zicala cu “An apple a day keeps the doctor away” sau să beau 3 litri de apă pe zi. M-am gândit chiar să învăţ să îmi placă legumele pe care nu le suport (gen mazăre sau morcov), progresiv, una pe săptămână :))

Sunt curioasă cât mă ţine… oricum, măcar alergatul a rămas stabilit: every friday, if you wanna run with me… hai!

Comentarii Facebook

comments

Leave a Reply