Karaoke, baby!

Dacă ai avut ocazia să mă cunoşti personal, înseamnă că ştii cât de mult îmi place să cânt. Asta e ceea ce fac dacă mă plictisesc, sau mi-e somn, sau sunt tristă, sau aştept să treacă timpul, sau mă machiez, sau sunt singură pe drum, sau fac curat, sau… Eh, aţi înţeles ideea, îmi place să cânt. Că mă ajută teribil faptul că reţin uşor versurile melodiilor, asta e una, dar lumea zice că mai cânt şi bine. De ce să nu îi cred? În fond, vocea se formează dacă o antrenezi intens timp de 1 an, prin urmare 2 ani şi jumătate de cor chiar nu au putut să-i facă rău, nu? 🙂 Aşa că eu, cea mândră de vocea mea şi ceilalţi, cei care stau şi mă ascultă am decis să mergem la karaoke.

Prima dată am fost astă-vară, când am stat 10 zile în Timişoara cu ocazia înscrierii şi confirmării locului de la facultate – atunci am fost în QnQ. A fost destul de ok, m-am simţit bine, am fost aplaudată, iar atmosfera era mai intimă din cauză că localul era mic, stăteai cu spatele la lume şi toţi cântau cu tine dacă era o melodie mai cunoscută sau vreun personal favorite.

Încântată de experienţă, am continuat în timpul vacanţei la mare, când am fost în vreo 5 seri la terasa Vraja Mării la karaokele organizat de USR. Mi-a plăcut şi acolo, că deh, eram pe malul mării, am mai făcut şi foc de tabără pe ponton, era romantic, aveam unde să stăm jos, plus că vocea mea a primit din nou aprecieri, mi-am găsit câţiva fani pe-acolo şi am primit băutură moka 😀 … aşa, să tot mergi! 🙂 Însă, deşi era liniştitor să auzi valurile agitându-se, faptul că eram pe o terasă deschisă făcea acustica destul de proastă… plus că era frig ca naiba, pentru că am avut “norocul” de temperaturi destul de scăzute pe timpul nopţii în perioada în care am fost noi.

Şi astfel ajungem la experienţa de aseară, când am fost cu sora mea şi încă doi prieteni în
Amigos, un local tare drăguţ care mi-a oferit un loc bun pentru cântat. Au o mică scenă cu 2 microfoane, versurile nu mai sunt puse cu proiectorul, ci apar pe vreo 3 televizoare plate amplasate în puncte strategice, ca să vadă toată lumea ce cânţi tu acolo.

Acustica este foarte bună (când mi-am auzit vocea aşa cum este, mi-a plăcut în sfârşit şi mie şi mi-am dat seama cât de slab mergeau microfoanele în QnQ), au un playlist foarte generos, atmosfera e prietenoasă, oamenii nu cântă peste tine, la începutul melodiei se anunţă numele celui care va urca pe scenă şi piesa… o organizare bună. Plus că, fiind prima care cântă, am primit de la bar un cocktail cu gheaţă, asta aşa, fiindcă “am spart gheaţa”. Am mai şi dansat de mi-am tocit pantofii, pentru că acolo nu se cântă încontinuu, ci se fac pauze de cca 30 de minute, timp în care se dansează pe muzică retro, latino, house, ţigănească, populară… cum dă DJ-ul, că lumea oricum se distrează 🙂

În concluzie, I had a really great time… iar vinerea următoare o să mă găsiţi tot acolo! 😀 Până una-alta, diseară e party OSUT 😀

Comentarii Facebook

comments

2 Comments on Karaoke, baby!

  1. Ionesta
    October 23, 2009 at 8:06 am (8 years ago)

    întradevăr karaoke-ul are farmecul lui, aparte. Amigos chiar e fain, călduros, atmosfera destinsa, melodii ok, sunet bun, dar parca puțin prea mult fum, si puțin cam prea plin.
    In alta ordine de idei e foarte bine dacă avem in blogosfera încă pe cineva cu voce deosebita. Sper sa ne cânți cu proxima ocazie!

    Reply

1Pingbacks & Trackbacks on Karaoke, baby!

  1. Unirii și restul lumii - Livin' la vida Deme
    March 16, 2011 at 4:18 pm (7 years ago)

    […] mele, în vremuri străvechi (adică în toamna lui 2009), eram “abonată” la Amigos, pe Dorobanților, unde îmi plăcea tare mult să merg la karaoke. Ocazional, mai dădeam și prin […]

    Reply

Leave a Reply