Recensământ

Ştiu că n-am mai dat demult pe blog, iar remarca de pe twitter a lui chelbea s-a sincronizat cu promisiunea mea interioară de a reveni pe tărâmurile virtuale, pentru a plictisi lumea ceva mai des. Dacă nu pentru plăcerea mea, atunci fie şi doar din dorinţa de a nu fi renegată din comunitatea bloggerilor timişoreni tocmai acum, când încep să-mi fie şi mai simpatici.

Am făcut o grămadă de chestii luna asta despre care merita să scriu şi nu am făcut-o, din lipsă de chef sau ambalaj frumos de cuvinte. Din nou m-am trezit că am chef să povestesc, dar scot din degete doar propoziţii lungi şi anoste care nu merită publicate. Aşa că am amânat… şi iar am amânat… până le-a trecut vremea. Iar apoi veneau alte chestii interesante pe care nu le puteam expune pentru că nu scrisesem încă despre celelalte… Uof!

Prin urmare, azi, 30 noiembrie, fac un recensământ al clipelor frumoase, amuzante sau interesante care s-au îmbarcat în trenul vieţii mele, spre destinaţia “cutia cu amintiri”.

* Despre teambuildingul de la Poiana Mărului de la începutul lunii v-am povestit deja aici.

* Într-o zi de vineri, 13, norocul mi-a surâs la seara jocurilor de societate, defăşurată în Funky, unde “adversarii de temut” mi-au fost bloggerii timişoreni. Mi-am încercat mâna pe la Monopolio (da, Monopoly în spaniolă) şi table (5-1 pentru Ovi şi am învăţat să joc Yahtzee (locul II) şi Uno, deci seara a fost şi educativă într-o oarecare măsură. Uite-aşa am mai cunoscut câţiva oameni faini, cu bloguri mai active decât al meu 🙂 Articole mai detaliate despre asta găsiţi la Tomata, Raka, Richie, Dora, Sîrg şi Dede.

* Pe 17 am dat în sfârşit startul pe net la campania Eu nu instig şi am început să iau legătura cu tot felul de oameni ca să pună un banner pe blogul sau site-ul personal. Mulţumesc pe această cale pentru promovare lui makavelis, bungust, a.faith, Raka, mashu, Camytzi şi Dede (oh, and btw, puteţi să daţi jos bannerele)

* Ziua de 18 noiembrie a început ca orice altă zi de miercuri – chinuit, cu gândul la cele 6 chestii care îmi încărcau orarul de la 9:40 până la 21:10. Da, miercurea e cea mai urâtă zi pentru mine în acest semestru. Se pare totuşi că o mână divină (plus un impuls revoluţionar) mi-au schimbat soarta: am chiulit de la sport (sedentara de mine), la seminarul de psihologia educaţiei nu a venit profa, prin urmare am decis că nu avea rost să bântui UVT-ul mai bine de o oră în aşteptarea următorului seminar. Am dezertat în Cărtureşti, unde se mutase seara OSUT cu ocazia lansării cărţii Eu cine sunt? a lui Mihail Muşat.

Mi-a plăcut atmosfera destinsă de acolo, mi-a plăcut prezentarea degajată, la fel şi perspectiva nouă pe care o introduce autorul în domeniul cărţilor de dezvoltare personală – el nu-ţi spune ce să faci, ci te îndeamnă să răspunzi la întrebările sale pentru a afla răspunsul ce ţi se potriveşte, căci fiecare dintre noi este unic. După ce s-a mai împrăştiat lumea, Mihail a venit la poveşti la masa noastră, ne-a lăsat şi o dedicaţie frumoasă pentru OSUT, iar când ni s-au terminat ceaiul şi graiul am luat-o spre casă. Ce bine că am chiulit! 🙂

* Cum ziua mea a fost pe 21 noiembrie, într-o frumoasă zi de sâmbătă, am vrut ca ora 00:00 să mă prindă chefuind, aşa că vineri m-am prezentat în Amigos (despre care am mai scris aici alături de sora mea şi de câţiva prieteni buni, pregătiţi fiind de distracţie. Am cântat cu voie bună, am dansat până ne-am tocit pantofii, am cunoscut oameni noi, au avut loc revederi neaşteptate… ce mai, o seară frumoasă pe care o să o ţin minte mult şi bine 🙂

* Ziua alegerilor a venit cu linişte până la amiază şi cu îngrămădeală după, când au realizat studenţii că sunt doar 4 secţii în complexul în care îşi fac veacul mii de tineri. Ca o româncă ce sunt, obişnuită cu liniştea de la mine din oraş, am lăsat treaba de cetăţean pentru mai pe seară. Nu mică mi-a fost mirarea să văd coada de sute de oameni înşirată în frig de-a lungul trotuarelor. Uite-aşa am descoperit schimbarea majoră din România ultimilor 20 de ani: în comunism se stătea la coadă pentru pâine, în democraţie – pentru vot.

După ce am făcut pelerinajul pe la toate secţiile din complex (ce, vi se pare nepotrivit termenul “pelerinaj”? Se vede că nu aţi trăit pe pielea voastră îmbulzeala mai ceva ca la moaştele sfinte!), am mers la Spitalul Judeţean, unde era şi mai mare ambuteiajul (pare imposibil, ştiu), aşa că ne-au sfătuit să mergem în Ghiroda sau în Dumbrăviţa dacă vrem să votăm. Mii de mulţumiri lui Raka pentru că ne-a dus cu maşina până acolo – după mai multe peripeţii pe care vi le povestesc cu drag live, la cerere, am călcat pragul secţiei de votare la 20:59 şi am votat efectiv pe la 21:08 :)) Era culmea să nu votez taman eu, care făcusem campanie toată săptămâna!

* Noaptea de miercuri, 25, a fost dedicată bobocilor UVT, în cinstea cărora s-a ţinut un bal în No Name. Au fost probe interactive, a fost Mărgineanu, a fost DJ Zone, a fost muzică şi băutură şi distracţie… just another night out! 🙂 Cu ce m-am ales? Un voucher de 50 de lei la restaurantul La Rousse + o sedinţă foto oferită de agenţia de modelling PTK Image, adică locul I la concursul de dans 😀

* Vineri, 27 noiembrie, am venit şi eu acasă, înjurând niţel facultatea asta care încă nu mi-a dat legitimaţie de transport, aşa că am plătit doar 40 lei trenul – nimica toată la bugetul meu de student în criză! Dar deh, ce nu face omul pentru o poveste cu vechii colegi, o revedere a neamurilor şi o semnare de condică pe 1 decembrie la Alba Iulia?

Cam asta a fost, cu bune şi cu rele, prezentarea în linii largi a lunii noiembrie. Cred că pe mulţi dintre voi v-am pierdut pe drum, că m-am lungit iar la poveşti, aşa că celor care au rămas până la sfârşit le dăruiesc un zâmbet şi un free hug! 🙂

Comentarii Facebook

comments

1 Comment on Recensământ

  1. chelbea
    November 30, 2009 at 11:44 pm (8 years ago)

    🙂

    Reply

Leave a reply to chelbea Cancel reply