De ce e viaţa mea bestială

De ce nu?

Acesta e eternul răspuns oferit atunci când cineva mă întreabă de ce sunt atât de fericită. De ce tot timpul sunt optimistă (well, aproape, tot omul mai are câte-o pasă proastă), de ce zâmbesc uşor atunci când mă pierd pe gânduri, de ce ţopăi fără vreun motiv aparent şi transmit energie celor din jur cu ajutorul unei îmbrăţişări gratuite, oferită din tot sufletul.

Acum 3 zile, Ovi Sîrb ne explica de ce viaţa lui e bestială, iar articolul, transformabil în leapşă, a generat multe reacţii printre cititorii săi. Acum e momentul meu să enumăr motivele pentru care îmi consider eu viaţa demnă de trăit şi de iubit, fiindcă merită întotdeauna să ne aducem aminte de ceea ce ne face fericiţi 🙂 Las şi-un fundal sonor potrivit cu starea mea.

So here we go:

* În primul rând, sunt tânără şi-n putere, de sănătate nu mă plâng (decât ocazional), am 2 mâini, 2 picioare şi o gură mare care mă scoate din încurcături (sau mă bagă într-altele mai mari, din care oricum scap cu bine până la urmă);

* Sunt studentă (fără bani, dar şi fără griji) în oraşul la care visam de ceva vreme, la o facultate faină şi destul de lejeră, ce-mi lasă timp şi pentru activităţi extra;

* Am multe persoane care-mi sunt dragi şi apropiate. Locuiesc cu sora mea, cu care nu seamăn din punct de vedere fizic, dar care e omul de bază atunci când am chef să merg undeva şi să dansez până la epuizare, sau atunci când am ceva de împărtăşit şi ceilalţi sunt prea outsideri ca să poată fi abordaţi. În plus, am doi părinţi extraordinari, care îşi dau toată silinţa ca să ne fie nouă bine şi pe care îi iubesc şi îi respect, chiar dacă nu îi sun decât o dată pe săptămână sau ne mai certăm câteodată (the gap between generations, ce să-i faci). Şi da, mai am şi-un copil bolund, dar simpatic pe post de iubit, ca să aibă cine-mi descreţi fruntea, încălzi nasul şi îngriji copilul 😀

* Pe lângă toate astea, după jumătate de an de la plecarea de acasă, am reuşit să am aici mai mulţi prieteni decât în Alba şi să mă integrez în diverse grupuri (bloggeri, osutişti, friends of friends and so on), aşa că nu rămân în pană atunci când vreau să ies în oraş. Plus că viitorul e de partea mea, pentru că intenţionez să rămân în zonă cel puţin încă 2 ani şi jumătate, până termin facultatea (la master poate o să merg prin ţări străine)

* Last but not least, merită consemnat că, într-o ţară cu tot mai mulţi emokizi, reuşesc să văd mereu partea bună a lucrurilor (tot timpul există una), să mă bucur de imaginea simplă a unui cer de-un albastru perfect, să mă înduioşez la vederea unui copil ce se joacă în soare, să visez cu ochii deschişi sau închişi, să savurez o plimbare prin ploaie, să respir cu nesaţ aerul curat de primăvară şi mirosul magnoliilor şi să-mi încep fiecare zi cu un zâmbet pe buze, bucurându-mă de şansa unui nou început.

Deci da, viaţa mea e bestială! Pentru că oricât stau să mă gândesc, nu îmi vine în minte ceva ce lipseşte de pe listă şi îmi doresc cu adevărat 🙂

Comentarii Facebook

comments

13 Comments on De ce e viaţa mea bestială

  1. Clau
    April 16, 2010 at 10:27 pm (8 years ago)

    Na acuma m-am lamurit de ce vii tu asa vesela la faculta in fiecare zi :)) Fain fain

    Reply
  2. Anonymous
    April 17, 2010 at 9:39 am (8 years ago)

    EU sunt in spatele fericirii tale,unu'din oamenii cunoscuti in tm….ce i ii ai pe fundal in pozele din birturi:))

    Reply
  3. Deme
    April 17, 2010 at 9:41 am (8 years ago)

    @Anonim: Bineînţeles, Călin :)) Nu te-am dat cu numele în articol, dar te încadrezi în categoria oameilor faini din Tm 🙂

    Reply
  4. Anonymous
    April 17, 2010 at 9:45 am (8 years ago)

    ms.da fetelor…eu sunt Calin,om fain din tm:))))).aveti incredere in DEME

    Reply
  5. Calin.Crainic
    April 17, 2010 at 4:52 pm (8 years ago)

    ca sa vezi… salut, Calin. pot sa apelez- sa inteleg cand am nevoie, nu?

    Reply
  6. Deme
    April 17, 2010 at 4:54 pm (8 years ago)

    @Calin.Crainic: Se pare ca am mai mulţi cititori cu numele de Călin. Să apelezi la ce? 🙂

    Reply
  7. brown.eyed_kid
    April 18, 2010 at 7:20 pm (8 years ago)

    cred ca e foarte fain sa fi optimista :)) eu n-am de unde sa shtiu.. ma intreb cum dobandeshti aceasta atitudine :))??

    Reply
  8. Deme
    April 18, 2010 at 9:23 pm (8 years ago)

    @brown.eyed: Nu e greu să fii optimist. De fapt, cred că omul s-a născut cu zâmbetul pe buze şi apoi a decis să îşi complice viaţa 🙂 So just go with the flow – clipele cele mai frumoase sunt cele banale, de fapt 🙂

    Reply
  9. google
    April 19, 2010 at 12:00 am (8 years ago)

    "Dacă eram un pic mai prost, eram fericit" …si viata mea era bestiala :))

    Reply
  10. Eugen
    April 24, 2010 at 12:43 pm (8 years ago)

    Ce inseamna copil bolund?

    Reply
  11. Deme
    April 24, 2010 at 6:01 pm (8 years ago)

    @Eugen: Well, nu folosesc "bolund" cu definiţia din dex, ci e un fel de crazy, as in nebun simpatic 🙂 Şi copil… pentru că toţi bărbaţii sunt 🙂

    Reply
  12. Anonymous
    May 13, 2010 at 9:49 pm (8 years ago)

    Heh, pai conform motivelor enumerate de tine daca nu ai fi optimista/fericita/pozitiva ar insemna ca ai o problema…grava 🙂
    Cum sa nu fi optimist, atunci cand ai parinti, prieteni si lipsa grija zilei de maine. E utopic, asa ca motivele enumerate de tine sunt banale, si cat se poate de normale.

    Incearca sa iti imaginezi cat ai fi de fericita, daca ai scoate unul cate unul motivele mentionate de tine. Ultimul e irelevant, ala poate ramane…

    My 2 cents…

    Reply
  13. Deme
    May 14, 2010 at 8:47 am (8 years ago)

    Dragă anonimule, ideea articolului este să ne concentrăm pe ceea ce avem, nu pe cum ne-am simţi fără o chestie sau alta. De ce să scot unul câte unul motivele? Am parte de multe lucruri frumoase, deci sunt fericită. That was exactly the point: am tot ce îmi trebuie 🙂

    Reply

Leave a Reply