H de la Huliganism

Bărbaţii au avut dintotdeauna treabă cu fotbalul. În majoritatea cazurilor, ei sunt cei pe care nu-i dezlipeşti de televizor în timpul vreunui campionat sau nu-i ţii departe de stadion, dacă oraşul are o echipă decentă, de divizia A, spre mândria neamului. E drept că sunt şi tipe microbiste (am avut ocazia să cunosc una dintre ele), dar mai puţine, aşa că din punctul ăsta de vedere mă pot considera tipică pentru specia de purtătoare de tocuri: sunt puţin cam habarnistă.

Pe stadion am fost de 3 ori în viaţa mea. Prima dată, când echipa locală (Unirea Alba Iulia) juca împotriva Stelei – să tot fie vreo 5 ani de atunci. Pe vremea aia nu purtam ochelari (deci jucătorii erau nişte muşte agitate), nu cunoşteam decât foarte vag regulile şi nu ştiam cu cine să ţin (pe vremea respectivă, eram stelistă), deci a fost pierdere de timp şi bani.

În această primăvară, am testat şi stadionul Dan Păltinişan, cu ocazia a 2 confruntări ale echipei Poli: una cu Curtea de Argeş, cealaltă cu CFR Cluj, dar tot nu m-am simţit foarte ok. What went wrong?

– ochiul meu de femeie nemicrobistă nu prinde fazele suficient de repede, aşa că fără comentator pierd multe faze sau nu înţeleg întotdeauna ce se întâmplă;

– (prin urmare) nu sunt genul de om care să se implice prea mult în timpul meciului, nu mă agit cu faze de genul “hai, du-te, du-te!!” şi nu înjur dezamăgită când mingea trece la adversari. Sunt mai degrabă statică: privesc şi aştept 🙂

– cel mai important: mă distrage galeria. La ultimul meci am nimerit în acelaşi loc cu ei şi vreau să spun că jumătate din meci m-am uitat la ei, încă un sfert la oamenii din jur şi în restul timpului la ceea ce se întâmpla pe gazon.

Aici voiam să şi ajung: eu nu înţeleg “huliganii”. Ştiu că suportul moral contează pentru jucători, aşa că fluturarea steagurilor proprii şi intonarea cântecelor specifice le dau forţă să joace (cel puţin teoretic), dar de ce e nevoie să aprinzi chestii? De ce intoxici pe toată lumea cu fumul de la nişte prostii colorate care ard (fie ele oficiale şi legale)? De ce le întorci spatele jucătorilor (la modul cel mai propriu) la finalul meciului, dacă au reuşit să obţină “doar” un egal? Tu ai fi jucat mai bine?

Sau mai sunt şi cazurile alea extreme, cum mai dau ăştia pe la televizor: oameni care rup gardurile de nervi, incediază scaunele, se încaieră cu suporterii celeilalte echipe, după care merg acasă şi sparg tot (eventual şi nevasta) pentru că au pierdut favoriţii lor (pe care îi ameninţă şi-i înjură cât pentru tot neamul). De ce atâta violenţă fizică şi verbală? Mi se pare că sunt genul de oameni care nu au o viaţă şi trăiesc strict pentru asta, ca nişte roboţei cu 2 comenzi: somn şi fotbal. Creier zero.

Eu nu ştiu… sunt eu mai ciudată şi mi s-a dereglat sistemul de detectare a normalităţii, sau oamenii care iau lucrurile chiar atât de în serios au o problemă la etaj?

Sursa foto
Postare din seria Articole-alfabet

Comentarii Facebook

comments

8 Comments on H de la Huliganism

  1. Chelbea
    June 17, 2010 at 8:42 pm (8 years ago)

    pfffffffffff … grrr

    Reply
  2. Miştotică
    June 18, 2010 at 7:44 am (8 years ago)

    Hai să le luăm pe rând:
    1. "dar de ce e nevoie să aprinzi chestii? De ce intoxici pe toată lumea cu fumul de la nişte prostii colorate care ard (fie ele oficiale şi legale)?" Aici sunt atât de multe motive… Dar ca să nu ne îndepărtăm de subiect, îţi spun doar unul: pt spectacol.
    2. "De ce le întorci spatele jucătorilor (la modul cel mai propriu) la finalul meciului, dacă au reuşit să obţină "doar" un egal? Tu ai fi jucat mai bine?" Când mergi peste tot cu ei, uneori faci câte 35-40 de ore numai pe drum, iar ei ies pe teren fără chef de a mima măcar fotbalul, îţi cam sare muştarul. Dar nu-i nimic. Îi încurajezi în continuare şi'n continuare şi'n continuare… Până la un punct când te duci şi le spui frumos: ori câştigaţi meciul de mâine, ori ne supărăm. Dacă n-or bătut? Cât despre jucat mai bine, poate că n-aş face-o, dar eu aş da totul din mine şi aş face-o pe gratis. Ei, în schimb, joacă pe sute de mii de €.
    3. "De ce atâta violenţă fizică şi verbală?" Păi dacă io vin şi-ţi spun "mă-ta'i curvă!" tu îmi zâmbeşti sau îmi fuţi una de să-mi sară dinţii?
    4. "Mi se pare că sunt genul de oameni care nu au o viaţă şi trăiesc strict pentru asta, ca nişte roboţei cu 2 comenzi: somn şi fotbal. Creier zero.

    Eu nu ştiu… sunt eu mai ciudată şi mi s-a dereglat sistemul de detectare a normalităţii, sau oamenii care iau lucrurile chiar atât de în serios au o problemă la etaj?" Doar ţi se pare.

    Reply
  3. dAImon
    June 18, 2010 at 8:22 am (8 years ago)

    Mă, ideea-i să te iei în serios în orice faci. E normal să te înjuri pe stadion cu un arădean la un meci Poli-UTA. Nu mai e normal să vă bateţi pe străzi la 5 ore după meci, mai bine mergeţi la o bere.

    Btw, fazele cu torţe and stuff nu-s de huligani. Îs normale pentru o galerie. Uite aici cum faci grecii, for a change:

    http://www.youtube.com/watch?v=dT72mnFTwzA

    Reply
  4. Anonymous
    June 18, 2010 at 11:41 am (8 years ago)

    Sunt total de acord cu antecomentatorii mei. Nu e nimi ccu cei care fac astfel de lucruri. Sigur, sunt si oameni care exagereaza, pentru ca usntem oameni, deh. Dar ce spui aici sunt doar lucruri ce provin din gandirea comuna…De exemplu, un studiu sociologic spune ca majoritatea Huliganilor au studii superioare.
    In 2009 confirma si Jandarmeria:

    http://www.gandul.info/sport-miscare/jandarmeria-a-pictat-portretul-huliganilor-romani-licentiati-si-masteranzi-4794965

    Eu cred ca fenomenul acesta trebuie inteles altfel. Acestia sunt oameni care pur si simplu vor sa se descarce, sa protesteze impotriva sistemului, impotriva limitarii. 🙂 SIgur, la un nivel mai delicat

    Reply
  5. Deme
    June 18, 2010 at 11:53 am (8 years ago)

    @Miştotică: legat de punctul 3… mă, s-ar putea totuşi să zâmbesc şi să-ţi zic un clasic "y tu mama tambien" :))

    @Anonim: Aşa o fi. Dacă noi, femeile, ne descărcăm la shopping sau la o îngheţată, voi se pare că aveţi alte metode :))

    Reply
  6. tagheue
    June 18, 2010 at 4:21 pm (8 years ago)

    sunt in Timisoara de vreo 6 ani. Singura data in timpul asta cand am fost pe vreun stadion a fost anul trecut, in Belgrad, pe stadionul lui Partizan. Era concertul AC/DC.

    Reply
  7. chelbea
    June 19, 2010 at 2:52 pm (8 years ago)

    La primul punct este vorba despre traditia si cultura est-europeana in domeniul peluzelor si tribunelor. Cum africanii folosesc vuvuzele, in mexic s-au inventat valurile mexicane si in argentina se danseaza pe stadion in europa de est este vorba despre fumigene/ torte /stroboscoape ..
    La al doilea punct te referi la meciul cu CFR Cluj, echipa a fost sustinuta probabil prea mult sezonul acesta iar in acel moment sa simtit ca nu se mai poate, a fost o discutie intre galerie si echipa in care sa cerut victoria :).
    "i se pare că sunt genul de oameni care nu au o viaţă şi trăiesc strict pentru asta, ca nişte roboţei cu 2 comenzi: somn şi fotbal. Creier zero."
    Cum cunosc pe multi iti pot spune ca sunt oameni cu joburi serioase, oameni foarte culti sau oameni ce detin locuri pe care tu le vizitezi foarte des 🙂

    Reply
  8. Song of the stars
    June 29, 2010 at 10:55 am (8 years ago)

    Personal nu vad niciun spectacol in a arde tot felul de prostii in tribune. Cand peluzele iau foc (cum s-a intamplat in nenumarate randuri pe multe stadioane in Romania), nu pot numi asta accident (avand in vedere ca e o decizie intentionata – stii ca exista riscul de a aprinde si alte obiecte, dar tu ti-l asumi si ti-l asumi si in numele tuturor celorlalti oameni).
    Insa, eu detest fotbalul si il detest in primul rand datorita lipsei de civilizatie a "fanilor" din Romania.
    Aici in Franta, femeile pasionate de fotbal depasesc in numar si in reactii barbatii dar toti se manifesta mult mai civilizat. MULT mai civilizat.

    Reply

Leave a Reply