Când simți că nimic nu se schimbă

E o senzație tare ciudată să simți că te învârți în cerc. Să simți brusc, într-un moment al vieții tale, că nimic nu s-a schimbat și că te afli exact în aceeași situație ca și în urmă cu o lună, trei, un an sau cinșpe. Doar că afară e alt anotimp și fața ta a mai adunat câteva cearcăne sau riduri, martore ale nopților care au mai trecut peste tine între timp.

Bat câmpii, așa că încerc să o să încerc să readuc monologul pe o linie mai concretă. Prin noiembrie, în viața mea intra o anumită persoană cu care mi se părea că am câteva chestii în comun, chestii care aparent au devenit total inexistente în anul 2011. Ne-am distanțat și eram convinsă că niciodată nu o să mai schimb mai mult de un salut cu ea. Pe de altă parte, tot în luna noiembrie, colega mea de cameră trăia unul dintre cele mai interesante (și prin interesant vreau să zic oscilant, incert, dureros) episoade dintr-o relație de doi ani. Tipul nu se putea decide să-i arate constant că ține la ea, așa că era o poveste cu multe năbădăi, uși trântite, plânsete și împăcări. Anul 2011 a adus și pentru ei un final, pe care la început l-am privit cu destul scepticism, însă văzând că de data asta chiar vorbesc serios, am fost aproape convinsă că numele lui nu va mai apărea prin discuțiile noastre.

Și ca să vezi cum se schimbă (sau tocmai, nu se schimbă) lucrurile. În cazul meu, se pare că mai rămăseseră lucruri comune neexplorate în noiembrie, plus că omul părea să-și fi schimbat atitudinea. Am luat-o de bună și am reînnodat prietenia, dar taman aseară mi-am adus aminte ce mă enervase de fapt odată, demult, constatând că face exact aceleași faze care nu îmi conveniseră. Iar astă noapte, când era somnul mai dulce, colega mea primește un mesaj pocăit de la fostul ei drag, care i-a stricat, desigur, tot cheful de a ține ochii închiși.

 

Și uite așa, la 3 dimineața, ne-am regăsit fix în postura în care ne aflam acum 3 luni. Era un deja-vu prost. Discutam aceleași probleme, aceleași comportamente, aceleași situații, rostind nume care, pe atunci, nu credeam că le vom mai insera vreodată în poveste. Și noi aveam fix aceleași reacții. Și tot cercul ăsta în care se pare că ne învârtim a devenit brusc al naibii de enervant…

 

Comentarii Facebook

comments

5 Comments on Când simți că nimic nu se schimbă

  1. John___Smith
    March 21, 2011 at 2:01 pm (7 years ago)

    Doar de am putea avea incredere in primele impresii mai mult si ignora acele persoane la fel de usor ca pe messenger…

    Reply
    • Deme
      March 21, 2011 at 2:06 pm (7 years ago)

      Din păcate, viața nu are funcția ignore

      Reply
  2. Roxana Călinescu
    March 21, 2011 at 2:23 pm (7 years ago)

    Este imposibil să nu se schimbe nimic în atâta timp. Poate nu ai fost tu atentă…Omul nu are cum să rămână în loc când absolut totul este în continuă mișcare 😉
    Eu zic să stai puțin și să analizezi fiecare situație în parte și cu siguranță vei vedea schimbarea.

    Reply
  3. INTJ
    March 25, 2011 at 7:16 pm (7 years ago)

    cand simti ca nimic nu se schimba … simti de fapt ca vrei sa te schimbi tu. de ce n-ai facut-o (inca) sau de ce ai ales sa n-o faci … asta numai tu stii.

    Reply

1Pingbacks & Trackbacks on Când simți că nimic nu se schimbă

  1. S de la Schimbare - Livin' la vida Deme
    September 1, 2011 at 10:12 pm (6 years ago)

    […] e o calitate, și nu un defect care ajunge să te macine. Obișnuiam să cred că dacă nu există o schimbare majoră și constantă, nu poți fi […]

    Reply

Leave a Reply