Fashion made in Timişoara

Cum aseară nu am reuşit să ajung la Zumba, însă eram hotărâtă să nu-mi petrec toată după-masa şi seara butonând în sauna din cămin, am întrebat în stânga şi-n dreapta ce se mai întâmplă într-o banală zi de marţi. Şi uite-aşa am aterizat la Bastion, în cea de-a doua zi a Galei Absolvenţilor Modă-Design Vestimentar. 

A fost prima oară când am văzut pe viu o prezentare de modă – şi am 21 de ani, ce ruşine! Dacă ar exista pe bune Fashion Police, sigur m-ar decădea din drepturile femeieşti, aşadar ca să dreg busuiocul, revin cu o completare: a fost prima oară când am văzut pe viu o prezentare de modă la care nu particip. Mda, copilă naivă fiind, am avut eu o perioadă când cochetam cu ideea de a deveni model, am făcut şi eu nişte cursuri, am avut vreo 2 prezentări cu ei… iar în primul an de facultate m-am înscris la o agenţie timişoreană. M-am lămurit cu timpul că viaţa aia nu e pentru mine, plus că bustul sărea graţios de 90 de cm, deci nu puteam îmbrăca decât creaţii mai largi în partea de sus. End of story.

Revenind la evenimentul de ieri… recunosc că eram curioasă ce mai scot la lumină timişorenii şi mă aşteptam să văd multe aiureli. Să spunem că aşteptările nu mi-au chiar fost înşelate 🙂 Au existat câteva colecţii care mi-au plăcut per ansamblu, având chiar câteva piese vestimentare pe care chiar le-aş purta, dar şi ciudăţenii – chestii pe care nu le-aş etala pe stradă sau la vreun eveniment nici dacă m-ai plăti (hmm, sau depinde cât plăteşti :D). Mna, ce să-i faci, eu sunt cam realistă de felul meu şi nu prea să înţeleg chestiile astea foarte artistice şi conceptuale şi out of the box. 

Au fost prezentate 14 colecţii, reprezentând lucrările de licenţă şi dizertaţie ale celor de la Facultatea de Arte şi Design. La cele mai multe dintre ele le-am reţinut numele, iar la vreo două doar designerul – şi mă frustrează că nu găsesc nicăieri o listă completă cu oameni şi colecţii (ce să mai zic de vreun articol post eveniment).

Defilarea a început cu Black Geometry – haine care ar putea fi purtabile dacă eşti genul deschis spre forme mai… bufante. Apoi a urmat o colecţie inspirată oarecum din stilul tradiţional rusesc – compusă din trei cămăşi albe, lungi şi prea largi pentru gustul meu, plus o suită de haine voluminoase, mai creţe, cu multe falduri de materiale; definitely not something I would ever wear, but different in a nice way. La fel şi colecţia Alisei Melkonyan, care a avut două rochii mai purtabile şi trei deviaţii de neînţeles pentru mine. Au mai fost încă trei colecţii despre care nu-mi aduc aminte mare lucru, decât că una dintre ele avea haine purtabile; după care am făcut o pauză de vreo 20 de minute.

Tura a doua mi-o amintesc aproape integral (dar nu în ordine): Cameleon, o colecţie de haine care se transformă în doar câteva secunde – mi-a plăcut tare mult ideea şi vreo 2-3 ţinute; Polimorphic, cu haine interesante (cam prea interesante pentru mine, dar cu siguranţă purtabile); Jardin de rêves, o suită de rochii boeme, parcă rupte din filmele de epocă; Nomad Ego (dacă am înţeles bine), o colecţie pe care ţi-o poţi imagina uşor şi în afara podiumului, la care nu am putut să nu remarc câteva rochii foarte faine şi totodată lejere; Aer, o poveste cu voaluri în nuanţe derivate din albastru; Circles in the city, colecţia Andrei Angheluţă, cu croială minimalistă şi inserţii geometrice foarte simpatice (mi-ar plăcea să cumpăr prima rochie :D).

Seara s-a încheiat cu creaţiile Sandrei Chira, şefa de promoţie, colecţia ea Fiindalui. Mi-a plăcut muzica de pe fundal şi am apreciat efortul creativ depus pentru realizarea colecţiei, însă în rest… mna,  e ceva nou, ceva foarte diferit, dar se califică la capitolul “absurd” pentru mine. Cum spuneam mai sus, sunt prea raţională ca să mă las dusă de valuri artistice, şi prea puţin experimentată ca să mă gândesc direct la concepte  în clipa în care văd o colecţie mai deep 😀

 

În rest, am avut un mic şoc când am văzut in flesh and bones modelele generaţiei noastre – nişte apariţii numai piele şi os, cu picioare de grosimea braţelor mele, sâni aproape inexistenţi şi o talie ce te face să leşini. În prima fază am oscilat între invidie şi milă – dar mi-am dat seama că nu, nu le invidiez. Prefer să arăt exact aşa cum arăt – cu forme şi cu un pic de burtică – şi să duc o viaţă normală, fără să plâng de poftă în faţa unei porţii de paste sau a unei ciocolate interzise, decât să arăt ca ele şi să nu fiu în stare să mut un scaun.  Dar asta nu înseamnă că le critic; în fond, este vorba de alegerea fiecăreia dintre noi şi, nu-i aşa, “frumuseţea vine din interior”…

Credit foto: George Bufan. Mai multe fotografii aici

Comentarii Facebook

comments

5 Comments on Fashion made in Timişoara

  1. Roxana
    July 11, 2012 at 4:29 pm (6 years ago)

    Wow, superb! Mi-as fi dorit sa fiu si eu acolo!

    Reply
  2. Sandra Chira
    July 11, 2012 at 7:17 pm (6 years ago)

    ”ea Fiindalui”. E important si profesionist sa redai informatii de tip, nume, titlu, corect. Multumim pentru participare si review! Te asteptam cu drag si data viitoare!

    Reply
    • Deme
      July 11, 2012 at 9:44 pm (6 years ago)

      Mulţumesc de feedback, am corectat. Scuze, dar m-am bazat doar pe ceea ce am prins cu urechea, dat fiind că am fost aşezată departe de ecranul pe care se proiectau aceste informaţii… şi nici nu le-am găsit postate altundeva 🙂 Şi apropo, felicitări! 🙂

      Reply
  3. Andra Angheluta
    July 12, 2012 at 4:04 pm (6 years ago)

    Buna, sunt Andra Angheluta, designerul colectiei “Circles in the City”. Am citit in articolul tau si ma bucur ca ti-a placut una din rochitele mele. Ele sunt de vanzare la 80 Ron/Rochie. Fac si la comanda. Daca esti interesata ma poti contacta pe mail 🙂

    Reply
    • Deme
      July 12, 2012 at 4:37 pm (6 years ago)

      Super tare! 😀

      Reply

Leave a Reply