Răzbunări, atingeri şi minciuni

După vreun an de pauză de la seriale, prin februarie mi-a venit cheful să redeschid vplay şi să văd cu ce-aş putea să-mi mai pierd timpul (era sesiune, deci vă daţi seama că orice era mai interesant decât cărţile şi cursurile), aşa că am învăţat o lecţie despre răzbunare. De atunci, am mai “gustat” încă două seriale faine, prin urmare am decis să le strâng pe toate într-un articol în ideea că vreunul din voi este în pană de idei şi are prea mult timp liber vara asta 🙂

Revenge [2011] mi-a captat atenţia pentru două zile (ar fi fost, poate, mai multe, dacă nu erau doar 10 episoade lansate până la data respectivă), după care am început să îl urmăresc în ritmul impus de 2-3 episoade pe lună. E un fel de Prison Break – are la bază mult research, un plan bine gândit, iar răzbunarea personajului principal e un fel de evadare din închisoarea propriilor frustrări legate de moartea tatălui său.  Plus că se întâmplă o grămadă de lucruri la limita legii sau dincolo de ea, pentru că tipa nu se dă în lături de la nimic pentru a-şi răzbuna tatăl şi a-şi proteja secretele.

Evident că povestea e mult mai complicată de atât, pentru că mai apar şi niscai sentimente în peisaj şi, o dată cu ele, persoane care trebuie protejate. Plus că, amestecându-se într-o societate coruptă şi construită pe multe minciuni şi aparenţe, ies la lumină o grămadă de mizerii, comploturi, infidelităţi şi manipulări de oameni şi adevăruri. Acţiunea devine cu adevărat catchy undeva pe la episoadele 8-9-10… şi evident că sezonul se termină în coadă de peşte. Dramma, dramma, dramma...

 

Touch [2012] este povestea unui copil autist, Jake, care are 10 ani, este extrem de deştept şi nu consideră necesar să mai şi vorbească. Şi nici nu suportă să fie atins, spre deznădejdea tatălui (Martin – jucat de Kiefer Sutherland, pe care sigur îl ştiţi dacă aţi văzut 24), care încearcă să înţeleagă toate semnele pe care le scrijeleşte fiul lui şi să se resemneze cu gândul că acesta e singura moştenire pe care i-a lăsat-o soţia lui, ucisă de atentatele de pe 11 septembrie. Martin ajunge să înţeleagă că paginile întregi de cifre scrise de Jake, precum şi coincidenţele ce îl înconjoară au o explicaţie: băiatul percepe ţesătura invizibilă a universului, suferinţa generală şi modul în care vieţile oamenilor se întrepătrund şi se afectează reciproc. Şi este de datoria lui Martin să contribuie la diminuarea suferinţei şi, în acelaşi timp, să nu pară prea ţicnit în faţa autorităţilor care încearcă să-i ia copilul şi să-l folosească drept cobai, sub pretextul unei mai bune îngrijiri.

Serialul mi-a fost recomandat de un prieten prin aprilie, a ajuns la finalul primului sezon şi abia aştept să vină toamna cu un nou episod… pentru că ultimul a fost, evident, o bombă. Plus că mi se pare interesantă povestea asta cu coincidenţe, numere şi pattern-uri – e ceva mult mai inteligent decât…  Sex and the City, de exemplu :))

 

Ultima liniuţă de pe listă este Pretty Little Liars [2010], pe care l-am descoperit vineri seara şi din care am văzut… 14 episoade 😀 Deşi e scos pe piaţă de aceeaşi producători, mi se pare mai bun decât Gossip Girl pentru că are combinaţia perfectă de actori simpatici (începând cu fetele din roluri principale până la iubiţii, colegii şi neamurile lor) + teen dramma + mistere + suspans.

Pe scurt, în Rosewood  exista un grup de fete perfecte – eternul clişeu american -, iar Queen Bee (Alison, soarele lumii şi păstrătorul tuturor secretelor grupului) dispare fără urmă, fiind găsită moartă un an mai târziu. În acel moment, fetele încep să primească tot felul de mesaje dubioase de la un oarecare A., care se pare că ştie toate secretele pe care ele le încredinţaseră doar lui Alison şi care este cu ochii pe orice mişcare a fetelor. Mesajele devin tot mai creepy, la fel ca şi acţiunile puse la cale de A., aşa că există destule momente în care te aştepţi să se întâmple din clipă-n clipă ceva foarte nasol. Pe mine m-a prins, aşa că probabil o să-mi petrec şi restul weekendului ascunsă de soare şi izolându-mă de toată lumea 😀 Ceea ce (nu) vă doresc (neapărat) şi vouă 🙂

 

Comentarii Facebook

comments

2 Comments on Răzbunări, atingeri şi minciuni

  1. marcos
    July 3, 2012 at 10:11 pm (6 years ago)

    eu ma uit pe vplay la Mentalistul. E marfa.

    Reply
    • Deme
      July 4, 2012 at 8:33 am (6 years ago)

      The Mentalist e următorul pe listă 🙂 Am mai prins ocazional episoade pe la tv şi mi-a foarte plăcut 😀

      Reply

Leave a Reply