V-am zis eu că revin cu poze, și iacătă-mi-s! Fără alte introduceri enervante (peste care oricum ați fi sărit), le iau în ordine cronologică:

Este un adevăr acceptat faptul că lumea nu iese bine în pozele oficiale – ştiţi voi, alea pentru paşaport, buletin, permis de conducere… Well, azi am fost nevoită să apelez la un studiou foto pentru un nou set de poze şi, văzându-mi mutra imprimată, mi-am dorit să o pot ascunde în străfundul unui buzunar, ca

Nu doar Nică poate să scrie despre amintirile lui, pentru că pentru fiecare om, copilăria este o perioadă de care îşi aduce aminte cu drag. La fel este şi în cazul meu, iar cu pregătirea sărbătorilor, o grămadă de momente trecute mi-au revenit în minte. O să menţionez doar câteva.

Acum câteva zile, surioara mea mi-a dat o leapşă.. Ceva de genul, intră la poze, ia-o pe a 4-a din al 4-lea folder, postează şi spune ce era acolo. Păi… la mine e mai complicat, pentru că pozele mele sunt organizate pe ani şi luni, gen 2008 -> mai, 1 sau decembrie, 25 … al

Toate lucrurile frumoase au un sfârşit. Partea bună este că asta se aplică şi la chestiile rele Dar să revenim. Se vede că suntem aici de 2 zile, pentru că deja s-a mai rupt gaşca, asta pentru că nu toată lumea se simţea în stare de pârtie. Am avut şi eu o febră musculară de